Stresul cotidian pe care îl cunoaștem s-a accentuat în ultimele luni. Au apărut frica și anxietatea, datorate incertitudinii. Suntem măcinați de griji, întrebări și frustrări mai mult ca niciodată, iar dinții noștri au și ei de suferit. Dr. Andrei Constantinovici vorbește despre durerile de dinți și afecțiunile orale pe care le întâlnim în această perioadă și ce e de făcut pentru a le remedia.
Suntem mai stresați ca niciodată, iar creșterea cazurilor de bruxism o confirmă
Jurnaliștii de la Washington Post arată o creștere exponențială în ce privește cazurile de bruxism și o pun pe seama pandemiei – în ultimele luni, am pierdut mai multe decât am câștigat. Poate pe cineva iubit, poate locul de muncă, poate inspirația. Scrâșnitul din dinți apare ca o eliberare instantă, cu un beneficiu imediat: ne poate face să ne simțim mai puțin anxioși. Însă pe termen lung, dantura noastră e grav afectată.
De cele mai multe ori inconștient și nocturn, bruxismul se manifestă prin scrâșnirea, încleștarea sau frecarea dinților, iar de la un tic care pare să ne ajute în managerierea stresului, ajungem la probleme dentare severe: sensibilitate dentară, dureri de dinți, tocirea și ciobirea lor. Dacă stadiul bruxismului este avansat, sunt necesare chiar tratamente stomatologice costisitoare: pretul fatetelor dentare nu este întocmai mic, însă ele devin necesare atunci când dinții noștri sunt ciobiți, slăbiți, deteriorați.
Vizita în cabinetul stomatologului, mai importantă ca niciodată
Bruxismul este descoperit, de cele mai multe ori, în timpul controalelor de rutină, iar acum e mai important ca niciodată să nu le omitem – dinții noștri sunt în permanență atacați. Nu doar de ce consumăm, ci de întreg arsenalul de obiceiuri pe care le avem și s-au schimbat odată cu pandemia: dormim mai puțin, suntem constant tensionați, avem dureri dese în tâmple – toate aceste simptome pot ascunde bruxismul inconștient.
Vizita la stomatolog e cu atât mai importantă dacă suferim de alte afecțiuni sau suntem sub anumite tratamente medicamentoase – pe lângă stres și anxietate, bruxismul poate apărea și ca efect al tratamentelor antidepresive, al bolii Parkinson sau refluxului gastroesofagian.
În cazul în care medicul va decide că este vorba de bruxism, atunci ar fi bine să găsească o cauză exactă, dacă afecțiunea este un efect advers al medicamentelor sau apare ca o tulburare de somn. Mai mult, medicul va examina dinții pentru a observa dacă pacientul prezintă sensibilitate ridicată la nivelul mușchilor mandibulei sau dacă exista semne ale uzurii smalțului dentar.
Pe lângă examinarea de către medic, pacientul poate efectua o radiografie dentară sau o tomografie computerizată. Astfel medicul va putea evalua starea rădăcinilor dinților și în special a osului maxilar precum si a articulatiei temporo – mandibulare. – dr. Andrei Constantinovici
Ce e de făcut dacă ne scrâșnim, încleștăm sau frecăm dinții
Dacă la copii bruxismul este o afecțiune des întâlnită, care trece de la sine, în cazul adulților nu este așa de simplu: tratamentul cel mai întâlnit pentru bruxism este folosirea gutierelor transparente, care se mulează pe dinți și împiedică lezarea lor. E important să nu folosim gutiere găsite în comerț, pentru că nu sunt personalizate pentru dantura fiecăruia, iar materialele din care sunt făcute nu corespund standardelor stomatologice.
Bruxismul poate fi cauzat și de dezechilibre în ocluzia dentară, astfel că tratarea scrâșnitului din dinți se poate face prin aparat dentar, care aliniază dinții în poziția corectă, fie că vorbim de aparatele dentare clasice: metalic, ceramic, aparat dentar safir, fie că vorbim de soluțiile inovatoare moderne, precum aparatele invizibile.
În cazul în care dinții sunt extrem de slăbiți și afectați la nivel de smalț dentar, medicul poate recomanda aplicarea coroanelor dentare. Acestea nu numai că vor recrea un aspect plăcut al dinților, dar vor fi și funcționale, participând activ la procesul de masticație. Cel mai important este ca pacientul să învețe să se relaxeze pentru a avea un somn odihnitor. De aceea, poate încerca mai multe metode de relaxare cum ar fi: yoga, masaj, o baie lungă, exerciții de respirație, terapia prin muzică. – dr. Andrei Constantinovici
Departe de a fi doar o afecțiune orală, bruxismul ne amintește că trebuie să avem grijă de starea noastră de sănătate generală – fizică și psihică – acum mai mult ca niciodată. Suntem copleșiți, iar scrâșnirea dinților ne poate calma pe termen scurt. Însă putem acționa proactiv și să nu apelăm la o gratificare instantă, care însă în timp are doar efecte nefaste.
Pandemia ne oferă un test continuu de controlarea stresului, anxietății, de regăsit echilibrul care ne face să fim bine cu noi. Nu putem să ne scrâșnim dinții doar ca să ne eliberăm de probleme, pentru că peste ani problemele vor fi dispărut – dar dinții ciobiți și fracturați sunt încă acolo. Dacă există un moment perfect în care să facem din sănătatea minții noastre o prioritate, acum e.
