Sănătate

Cum ne-au construit doi ani de pandemie – confesiuni de arhitect-antreprenor

By 23/02/2022No Comments

Unele meserii sunt, pur și simplu, mai frumoase decât altele. Sigur, putem dezbate intens pe marginea acestei afirmații și să argumentăm că nu este îndreptățită pentru că fiecare meserie în parte are rolul sau în societate. Adevărat. 

Însă, în final de perioada pandemică, nu putem să nu remarcăm un element esențial – arhitectură, amenajările și designul – cele făcute cum trebuie – au salvat o industrie – ne referim aici la HoReCa – și au protejat, prin soluții și abordări noi ale spațiului, în sine, viață noastră, redimensionând conceptul de “distanțare”. 

De aceea, astăzi am deschis discuția cu arh. George Cristescu, arhitect și antreprenor, fondator de firma de arhitectură în București, specialist cu o experiență profesională de 19 ani pe piață de arhitectură și proiectare. L-am rugat să ne plimbe prin modul în care pandemia s-a văzut de la planșă de desen. Iată ce ne-a povestit George.

 

  1. Buckminster Fuller spunea că „Suntem chemați să fim arhitecții viitorului, și nu victimele sale.” Cum s-au resimțit cei doi ani pandemici din perspectiva ta, de la planșa de desen? 

E o metaforă frumoasă “planșă de desen”. Doar că, din păcate, nu am stat doar la plasa. Că antreprenor nu poți să nu te gândești la scenariile posibile și să nu încerci să găsești soluții prin care să atenuezi worse-case-scenario. În 2020, odată cu izbucnirea pandemiei și intrarea în lockdown, am avut o perioada de incertitudine, unii dintre clienți dând semne că vor suspendă proiectele. La scurt timp, am constatat că aproape toți investitorii au început să crească presiunea pe termenele de livrare, semn că pandemia a impulsionat piață imobiliară. Proiectele de birouri care erau deja în curs de execuție au continuat, majoritatea având deja precontracte de închiriere semnate. Am avut un singur proiect de birouri care s-a oprit în 2020. 

 

Ai simțit că în aceste momente de volatilitate, viziunea DecoArchitects te-a ajutat?

Citeşte şi   No place like home: cum noile tehnologii reinventează casa smart

Dacă privești cu atenție răspunsul de mai sus, o să vezi cum, o dată trecută volatilitatea, piață a început să se miște mult mai bine. Dacă viziunea ne-a ajutat – sigur că da, pentru că până la primele semne bune trebuia să ne sprijinim pe ceva. Că arhitecți învățăm să construim și inevitabil acest lucru se va întâmplă. Personal, mi-am dat seama că o nouă era de obiceiuri de consum se reconfigurează iar principiile noastre de sustenabilitate, design bine făcut și utilizarea de materiale și tehnologii inovatoare își vor găși locul în nouă lume.  Cred că la un anumit nivel mi-am dorit acest lucru, mi-am dorit o schimbare de ritm care să ne provoace, dar care să ne și pună mai mult în valoare. 

Din punctul meu de vedere, a reușit. În ultimele 12 luni am sesizat o modificare a cererii de proiecte, a temei de proiectare. Clădirile de birouri au fost cele mai afectate. Modul de lucru de acasă și apoi cel hibrid au reconfigurat cerințele marilor companii care închiriază birouri. Atenția s-a mutat mai mult spre experiență utilizatorului, spre spații mai informale, mai puțîn aglomerate. A crescut nevoia de terase verzi și a scăzut nevoia de locuri de parcare. Se merge mai mult spre automatizare și tehnologii fără fir. 

 

Care crezi că vor fi tendințele în arhitectură în anii următori, că efect al pandemiei, dar nu numai?

Pandemia a făcut oamenii să-și reconsidere stilul de viață, să se îndrepte mai mult către experiențe personale care contează și să fie mai precauți. Asta cu siguranță va schimbă arhitectură în care trăim, în care locuim și lucrăm. Cred că va crește interesul către clădirile verzi sustenabile și către proiectele mixed use, în care oamenii vor putea să-și desfășoare cea mai mare parte din timp, care vor include locuințe, birouri, parcuri, centre comerciale. Timpul pe care îl avem la dispoziție devine tot mai important și vrem să îl petrecem cu familia și cei apropiați. 

 

Am convingerea că ritmul interior al societății este reglat de arhitectură. Ne concentrăm continuu pe modul în care putem transformă ideile în clădiri funcționale, fiecare proiect având specificitățile sale ce rezidă în chimia dintre arhitecți, ingineri și tehnicieni,  spune arhitectul.

Care sunt principalele dificultăți și provocări pe care le întâmpinați în activitate?

Citeşte şi   Vreau să îmi fac albire dentară - ce trebuie să știu despre acest tratament stomatologic?

Cea mai mare dificultate în acest moment este lipsa de predictibilitate a volumului de proiectare ce urmează. Sunt momente când volumul este prea mare și suprasolicită echipa, apoi momente în care volumul scade brusc, iar asta acumulează nivelul de stres. Provocarea ar fi de a reuși să avem un volum de lucru relativ constant, pentru a dimensiona corect resursele. 

Pe buza unor schimbări care ne-au răsucit complet viețile, în fond, ne-am dat seama: arhitectura e ca o altă putere în stat. O putere care ne poate aduce împreună în aceeași măsură în care ne poate distanța. Uniți sau dezbinați de clădiri, de pereți, de forme inedite sau joviale, ne lăsăm prinși într-un tsunami de emoții și recunoaștem: suntem definiți de spațiile noastre. 

Iar ele ne construiesc pe noi în aceeași măsură (sau, și nu exagerăm: poate chiar mai mult): ne aduc mai aproape unii de ceilalți, ne schimbă starea, ne fac mai productivi. Arhitectura este, de fapt, Casa unei societăți. Ori mai bine zis, Acasă al fiecărei societăți în parte.